1. Evoluția ratei inflației la nivel european
La nivel european putem observa că țara noastră se menține la coada clasamentului cu o rată anuală a inflației de 9,4 %. Media inflației la nivelul Uniunii Europene este de 6,1 %. Cea mai mică rata a inflației se înregistrează în Elveția, Liechtenstein 1,60% iar cea mai mare rata a inflatiei se înregistrează in Turcia, 58,94%.
Motivele pentru care rata inflației se menține la un nivel ridicat la nivelul Europei are drept cauză pandemia Sars-Cov 2 urmată de invazia Rusiei în Ucraina.
Indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC) indicator pentru determinarea inflaţiei la nivelul statelor membre ale UE a fost în luna august 2023 comparativ cu luna iulie 2023 100,78% .
Rata anuală a inflației în august 2023 comparativ cu luna august 2022 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 9,3%.(Raport INFLAŢIA ŞI EVOLUŢIA PREŢURILOR DE CONSUM: AUGUST 2023, INSSE 13 septembrie 2023)
2. Evoluția ratei inflației în România
Ceea ce putem observa din graficul realizat mai sus este că rata inflatiei în România a avut un trend ascendent începand cu anul 2018. Acest lucru se datoreaza și dezvoltării economiei naționale dar și implicațiilor la nivel internațional. Odată cu apariția virusului pandemic inflația a înregistrat valori în scădere, 2,6% in anul 2020 fapt ce a avut drept cauză restricțiile impuse de Guvern pentru a elimina răspândirea virusului pandemic Sars-cov 2, așadar oamenii au limitat cheltuielile pentru bunurile de consum, combustibil, vacante, etc. Din anul 2021 redeschiderea rapidă a economiei, pe fondul ridicării unui număr tot mai mare de restricții, a condus la prețurile mai ridicate ale produselor energetice, care alimentează creșterea inflației, și manifestarea unui fenomen pe care statisticienii îl numesc „efect de bază”. De aici în anul 2022 am avut o rata a inflației de 13,8% cu creșteri masive ale prețurilor la toate tipurile de mărfuri. Alți factori care încă influențează evoluția inflației sunt incertitudinile și riscurile însemnate la adresa perspectivei activității economice: războiul din Ucraina și sancțiunile asociate, turbulențele în sistemele bancare din SUA și Elveția și absorbția fondurilor europene.
Potrivit Institutului Național de Statistică rata anuală a inflaţiei în luna august 2023 comparativ cu luna august 2022 este 9,4%. Modificarea preţurilor de consum în ultimele 12 luni este 13,2%. Scăderea variației anuale a inflației de bază a fost determinată de evoluția prețurilor alimentare, celelalte două segmente resimt presiuni din partea prețurilor de import și a costurilor cu forța de muncă.
O scădere a inflației se datorează și nivelului grupei bunurilor energetice efect de bază favorabil asociat modificării schemei de sprijin pentru plata facturilor la electricitate și gaze naturale în aprilie 2022, cotații ale petrolului la nivel infieror comparative cu anul anterior. Acordul procesatorilor și comercianților locali de a reduce prețul de consum al laptelui.
3. Care sunt cauzele unei inflații ridicate?
Incertitudinile crescute sunt asociate și conduitei politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, ținta de deficit bugetar stabilită pentru 2023 în vederea continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv și al majorării semnificative a costului finanțării.
4. Evoluție prețuri produse alimentare, nealimentare și servicii
Cele mai mari majorări, în perioada iulie 2023 – iulie 2022, au fost înregistrate la mărfurile alimentare (16,24%), în vreme ce prețurile mărfurilor nealimentare s-au mărit cu 4,25%, iar cele ale serviciilor cu 11,65%.
Potrivit datelor INS, dintre produsele alimentare, zahărul, cu 51,86% rămâne produsul care a cunoscut cele mai mari creşteri de preţuri în ultimul an, urmat de cartofi, cu 36,71%, şi ouă, 27,98%. În categoria serviciilor, transportul aerian, cu 44,69%, a avut cele mai mari creşteri de preţuri, iar dintre mărfurile nealimentare, energia termică s-a scumpit cu 23,82%. În perioada iulie 2023 – iulie 2022 cea mai mare scădere de preţuri a fost înregistrată la uleiul comestibil, 13,84%.
Mărfurile alimentare s-au scumpit cu 11,88%, cele nealimentare cu 6,98%, iar serviciile cu 11,72%.
Am mers în piață agroalimentară din Miercurea Ciuc și am identificat prețurile curente, graficul de mai jos ne arată evoluția câtorva alimente de bază, astfel am realizat o comparație între prețurile de anul trecut și prețurile de acum. Observăm că prețurile au crescut în medie cu 11,88 % pentru produsele alimentare, de exemplu o paine de 300 grame costă acum 2,44 lei, un kg de făină are un preț mediu de 3,45 lei iar 1 litru de ulei costă în medie 6,86 bani. Aceste prețuri sunt unele medii iar categoria analizată este cea care face parte din Ordonanța de Urgența emisă de Guvern pentru eliminarea adaosului commercial la anumite alimente de bază. Fata de iulie 2023, painea s-a ieftinit cu 2,8%, laptele de vaca minus 1,8%, branza de vaca e mai ieftina cu 2,2%, faina a scazut cu 17%, malaiul cu 13%, carnea de pasare are o ieftinire de 2,2% iar cea de porc s-a scumpit cu 0,2%, pretul zaharului a scazut cu 5,7% (fata de august 2023 avansul ramane insa 30%), etc
Creșteri ale prețurilor observăm și în cazul produselor nealimentare. În perioada iulie 2022- iulie 2023, conform unui comunicat de presă al Institutului Național de Statistică prețurile pentru încălțăminte s-au majorat cu până la 11,20 %. Pentru categoria îmbrăcăminte, mercerie prețurile au crescut cu 10,78% iar pentru produsele cultural sportive majorarea a fost de 9,16% .
5. Măsurile adoptate de Guvern si cum s-au resimțit acestea în rândul populației
La 1 august 2023 a intrat în vigoare Ordonanța de Urgență a Guvernului care stabilește măsuri temporare de combatere a creșterii excesive a prețurilor la 14 grupe de alimente de bază: pâine, lapte, brânză, iaurt, făină, mălai, ouă, ulei de floarea-soarelui, carne proaspătă de pui, carne proaspătă de porc, legume proaspete vrac, fructe proaspete vrac, cartofi proaspeți vrac și zahăr.
Ordonața vizează cotele de adaos comercial pentru produsele alimentare care au fost limitate la maximum 20% la procesator, aplicată față de costul de producție al produsului, maximum 5% cumulat pe întreg lanțul de distribuție, indiferent de numărul de distribuitori pe lanț și aplicată față de prețul de achiziție, maximum 20% la comerciant, la vânzarea cu amănuntul și cash&carry. Limitări ce urmează sa opereze timp de 3 luni. Una peste alta masurile au functionat, cu fluctuatiile sectoriale inerente , ramane de vazut ce se va intampla din noiembrie cand acestea expira.
6. Concluzii
Deși inflația este, aparent, un fenomen macroeconomic, el își poate face simțită prezența și la nivel mai mic, cel al consumatorului. Inflația poate avea efecte în mai multe privințe, fiindcă are ecou în nenumarate aspecte care țin de viața cotidiană.
De exemplu, cel mai frecvent efect este cel al creșterii prețurilor - sigur vei simți ce înseamnă acest lucru la nivel de cheltuieli lunare si anuale. În cazul în care venitul tău rămâne constant, este imposibil să nu simți o schimbare atunci când faci un calcul total al costurilor. Cei fără venituri sau cu veniturile sub salariul mediu net au simțit însă mult mai dur această evoluție a prețurilor la alimente.
De asemenea, inflația poate genera modificări și la nivelul creditelor sau al conturilor de economii
– așadar, trebuie să cunoști toate aceste detalii, înainte de a lua orice fel de decizie de natură financiară. În același timp, locurile de munca se pot împuțina, în funcție de schimbările economice
– prin urmare, te poți confrunta cu șomajul sau cu noi propuneri salariale.
Dacă am face un calcul la ultimii 4 ani (2019-2022), am observa o scumpire a alimentelor cu peste 35%, în condițiile în care salariul mediu net din economie a urcat totuși, de la 3.119 lei în iunie 2019 la 4.565 lei în iulie 2023 (+46%).